Publicat 02/03/2026

Cu ocazia Zilei mondiale a bolilor rare, la Spitalul Universitar de Urgență București, pe 28 februarie 2026, a avut loc Conferința Națională de Mastocitoză și Boli Mastocitare.
„Acreditarea Centrului de Expertiză în Mastocitoză din cadrul Spitalului Universitar de Urgență București și integrarea sa în rețeaua europeană ECNM confirmă direcția strategică a SUUB de a dezvolta servicii medicale de înaltă specializare pentru pacienții cu boli rare. Ne bucură faptul că centrul nu doar că oferă diagnostic genetic și tratament conform ghidurilor internaționale, dar contribuie activ la cercetarea științifică și la dezvoltarea Registrului național al pacienților cu mastocitoză. Creșterea progresivă a ratei de diagnostic arată că investiția în expertiză, laborator de biologie moleculară și colaborare multidisciplinară produce rezultate concrete pentru pacienți. Pentru noi, prioritatea rămâne asigurarea accesului la îngrijire corectă, personalizată și la tratamente moderne, astfel încât toți pacienții să beneficieze de o calitate a vieții cât mai bună”, a declarat managerul Spitalului Universitar de Urgență București, Prof. Dr. Cătălin Cîrstoiu.
Centrul de boli rare hematologice din cadrul SUUB a fost acreditat încă din anul 2018. „Centrul de Expertiză în Mastocitoză de la Spitalul Universitar de Urgență București este membru activ al ECNM (The European Competence Network on Mastocytosis) și aplică o abordare multidisciplinară. În evaluarea pacienților cu suspiciune de mastocitoză, efectuăm în laboratorul de biologie moleculară al SUUB testarea genetică pentru mutația KIT și confirmăm criteriile de diagnostic conform ghidurilor internaționale. Tratamentul este recomandat în acord cu ghidurile de practică, de la tratament simptomatic la tratament specific”, a declarat dl Prof. Univ. Dr. Horia Bumbea, Compartiment Transplant medular și Coordonator Centru de Expertiză în Mastocitoză de la SUUB.
Dr. Delia Soare, medic specialist Hematologie SUUB: „În centrul nostru au fost evaluați aproximativ 200 de pacienți și au fost realizate primele studii din România pe această populație, inclusiv un studiu epidemiologic care a contribuit la caracterizarea profilului pacientului român cu mastocitoză sistemică”.
În prezent, dintre pacienții evaluați au fost confirmați 170 de pacienți care reprezintă baza Registrului național al pacienților cu mastocitoză, manageriat de centrul de la SUUB.

La conferința de presă de astăzi au participat ministrul Sănătății, dl. Alexandru Rogobete, domnul Prof. Univ. Dr. Cătălin Cîrstoiu, doamna Prof. Univ. Dr. Corina Pop, doamna Prof. Univ Dr. Cătălina Poiană, doamna Prof. Univ. Dr. Anca Coliță, doamna senator Nicoleta Pauliuc, Prof. Dr. Horia Bumbea, doamna Prof Univ Dr. Camelia Berghea, doamna Prof. Univ Dr. Poliana Leru, doamna Dr. Adriana Diaconeasa, dl. Prof. Univ. Dr. Lucian Negreanu, doamna dr. Delia Soare, doamna dr. Brândușa Petruțescu și doamna Nicoleta Vaia, președintele Asociației Suport Mastocitoză România.
Evenimentul a fost organizat de Asociația Suport Mastocitoză România, cu sprijinul Spitalului Universitar de Urgență București.

Ce este mastocitoza:
Mastocitoza este definită ca o acumulare anormală de mastocite în unul sau mai multe organe. Printre organele care pot fi afectate se numără măduva osoasă, pielea, tractul gastrointestinal, ficatul, splina și ganglionii limfatici.
Manifestările clinice pot apărea prin:
eliberarea mediatorilor mastocitari, cu simptome precum anafilaxie, prurit, flushing, diaree, dureri abdominale, hipotensiune;
infiltrarea tisulară, care poate determina hepatosplenomegalie, afectare osoasă, citopenii.
Mastocitoza este în prezent încadrată în categoria neoplasmelor mieloide, incluzând mastocitoza cutanată (CM), mastocitoza sistemică (SM) și sarcomul cu celule mastocitare. Boala poate afecta atât copiii, cât și adulții, însă forme sistemice apar mai frecvent la adult.
Mastocitoza sistemică (SM) reprezintă acele forme în care mastocitele patologice infiltrează organe extracutanate – inclusiv măduva osoasă, splina și tractul gastro-intestinal – cu sau fără afectare cutanată. Este o boală cronică, persistentă, iar în multe cazuri poate fi evidențiată mutația somatică KIT (c-kit) la codonul 816 în celulele hematopoietice. Evoluția este variabilă, de la forme indolente la forme agresive, ceea ce face esențială diagnosticul precoce și stadializarea corectă.

Biroul de presă al SUUB